Un buchet de gânduri frumoase ...

     Un gând adevărat şi foarte frumos ce l-am citit astăzi (9/19/2011) dintr-o carte ...
[...] "Oare Tatăl o fi un bătrân tot aşa de frumos ca şi Fiul?" - se întrebă pe moment."
     Şi, deodată, se simţi înălţat şi plutind ca un fulg. Sufletul său şi-a luat zborul, ridicându-se, din lumină în lumină, spre infinit. Ascensiunea părea fără ţintă şi fără capăt, însă la un moment dat s-a oprit şi o voce i-a spus:
     "Dumnezeu Tatăl nu este un bătrân venerabil, nu este materie. El este însuşi Spiritul Universului - viaţa şi mişcarea acestuia. Expiraţia Sa este lumină, culoare şi sunet; inspiraţia Sa este iubire, adevăr şi dreptate. El este unic etern şi sfânt. El este începutul şi sfârşitul a tot şi a toate. Totul este mişcare, vibraţie şi sunet. Priveşte deasupra ta!" - a spus vocea.
     Deasupra lui, văzu o imensitate de corpuri - mari, mici şi mijlocii, rotunde şi ovale, cilindrice, de culorile cele mai diferite şi luminoase, vibrând şi mişcându-se încontinuu, fie învârtindu-se, în jurul lor sau în jurul altora, fie deplasându-se înainte şi înapoi, mai repede sau mai încet, parcă atrăgându-se şi, în acelaşi timp, respingându-se reciproc. Dinamica lor era vie ca şi ele însele; niciunul nu era static, ci evolua, într-un sens ori altul, într-o perfectă ritmicitate, ordine şi armonie. Iar faptul cel mai izbitor, era muzica divină, cu neputinţă de a fi descrisă, în care se deplasau. Recapitulând pentru sine minunăţia ce i se înfăţişa, asculta totodată cu maximă încordare vocea care-i dădea explicaţii:
     "Aşadar, Dumnezeu este spiritul fără limită în care fiinţează, respiră şi se mişcă întreg universul. El a creat totul şi tot El conduce totul, după legile Sale sfinte. Dreptatea Lui este potrivit adevărului, adică dacă distrugi viaţa prin sabie, şi tu vei pieri prin sabie; dacă o nimiceşti prin foc, şi tu vei muri prin foc, iar de omori pe altul cu apă, şi tu vei pieri tot prin apă. El este atotputernic, atotştiutor, atoatevăzător."
     Vocea i-a mai împărtăşit sumedenie de taine pe care, însă, nu le poate reda, exprima sau scrie, deoarece nu i-ar ajunge cuvintele sale de om. În schimb, i-au rămas înscrise în suflet sub forma unei taine revelaţii hărăzite doar lui. [...]